Definita cuvantului benoit
BENOIT [benuá], Pierre (1886-1962), scriitor francez. Romane a căror intrigă se desfășoară în context exotic („Koenigsmark”, „Atlantida”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu benoit
FORNĂÍT2, -Ă, fornăiți, -te, adj. Fonf, fârnâit2 – V. fornăi Vezi definitia »
NEOSÂNDÍT, -Ă, neosândiți, -te, adj. (Pop.) Care nu este pedepsit. [Pr.: ne-o-] – Ne- + osândit. Vezi definitia »
MAGNEZÍT s. n. Carbonat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, folosit în industrie. [Var.: magnezítă s. f.] – Din fr. magnésite. Vezi definitia »
SECĂTUÍT, -Ă, secătuiți, -te, adj. 1. Stors, sleit, epuizat, obosit. 2. Care s-a terminat, care nu mai poate fi exploatat. – V. secătui. Vezi definitia »
FLEȘCĂÍT1 s. n. Faptul de a (se) fleșcăi. – V. fleșcăi. Vezi definitia »