SILÍT s. n. carbură de siliciu. (< engl. silite, germ. Silit) Vezi definitia »

SĂRÍT¹ s. n. Acțiunea de a sări; săritură. – V. sări. Vezi definitia »

pigluít, pigluítă, adj. (reg.) 1. (despre rufe, haine) călcat (cu fierul de călcat). 2. (fig.; despre oameni) năzuros, sclifosit, fandosit. Vezi definitia »

AURÍT, -Ă, auriți, -te, adj. (Adesea fig.) Suflat, poleit cu aur sau imitând poleiala aurului. ◊ Expr. Fie-ți (sau să-ți fie) gura aurită! = să se realizeze ceea ce spui! ♦ Cusut sau țesut cu fir de aur sau auriu. – V. auri. Vezi definitia »

ȚOCĂÍT, -Ă, țocăiți, -te, adj. v. ȚOCĂI. – [DEX '98] Vezi definitia »