HORN s.n. (Geol.) Relief cu aspect de piramidă triunghiulară caracteristic regiunilor alpine, care se formează în urma intersectării pereților circurilor glaciare; karling. [Cf. germ. Horn, fr. horn]. Vezi definitia »

CAVICÓRN, -Ă, cavicorni, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cornute) Cu coarnele goale în interior. 2. S. m. Animal cavicorn (1). – Din fr. cavicornes. Vezi definitia »

INTERN, -Ă adj. Care se află înăuntru; interior, lăuntric. ◊ Organe interne = organele din cavitatea toracică și abdominală; unghi intern = unghi format de două drepte tăiate de o secantă, aflat în interiorul lor și de aceeași parte a secantei. // s.m. și f. Elev sau ucenic care locuiește și ia masa într-un internat. ♦ Student în medicină care face practică la un anumit spital, unde de obicei și locuiește. [Cf. interne, it. interno, cf. lat. internus]. Vezi definitia »

concérn (-nuri), s. n. – Organizație complexă reunind întreprinderi economice. Engl. concern (sec. XIX). Vezi definitia »

DORN s.n. 1. Unealtă de oțel cu care se fac găuri în tablă, în piele etc.; priboi. 2. Unealtă care funcționează după principiul burghiului de tăiat filete, folosită la degajarea găurilor de sondă. [< germ. Dorn]. Vezi definitia »