zircóniu (metal) [niu pron. nĩu] s. n. art. zircóniul; simb. Zr Vezi definitia »

PURGATÓRIU s.n. Loc unde (potrivit credinței bisericii catolice) sufletele celor mai puțin păcătoși se pot curăța de păcate pentru a intra apoi în rai. ♦ (Fig.) Loc sau timp de suferință. [Pron. -riu. / < lat. purgatorium, cf. it. purgatorio, fr. purgatoire]. Vezi definitia »

VESTÍGIU, vestigii, s. n. (Livr.) Urmă din trecut; rămășiță a ceva vechi, dispărut de mult (și care prezintă o importanță documentară, culturală etc.). – Din fr. vestige, lat. vestigium. Vezi definitia »

MICAFÓLIU, micafolii, s. n. Material electroizolant obținut din foi de mică¹ așezate prin lipire pe o bandă de hârtie, folosit în construcția mașinilor electrice. – Cf. fr. mica en feuille. Vezi definitia »

PROMÉȚIU s.n. (Chim.) Element din familia pământurilor rare. [Pron. -țiu. / < fr. prométhium]. Vezi definitia »