EXTÁZ, extaze, s. n. 1. Stare psihică de mare intensitate, caracterizată prin suspendarea aparentă a contactului cu lumea înconjurătoare, imobilitate, scăderea controlului asupra propriei persoane, euforie, halucinații etc., care apare sub influența unor ritualuri și practici religioase. ♦ (Med.) Stare nervoasă în care bolnavul, urmărit de idei fixe și de exaltare mintală, este lipsit de senzații și incapabil de mișcări voluntare. 2. Admirație profundă, nețărmurită; adorație, venerație. – Din fr. extase. Vezi definitia »

muraház, muraházi, s.m. (înv.) înalt demnitar, plenipotențiar. Vezi definitia »

BIOGÁZ s. n. gaz prin descompunerea substanțelor organice; biometan. (< germ. Biogas) Vezi definitia »

PERICLÁZ s.n. Oxid natural de magneziu. [< fr. périclase]. Vezi definitia »

Az00qc <a href=„http://etskzgfemnja.com/”>etskzgfemnja</a>, [url=http://gegyjivkmdea.com/]gegyjivkmdea[/url], [link=http://gvlcwhaaamon.com/]gvlcwhaaamon[/link], http://uutwxvssmoyb.com/ Vezi definitia »