BULBUCEÁLĂ, bulbuceli, s. f. Faptul de a bulbuci; zgomot produs de apă, când face bulbuci (I 1). ♦ (Concr.) Mulțime de bulbuci (I 1). – Bulbuci + suf. -eală. Vezi definitia »

CROCHÉTĂ, crochete, s. f. (Mai ales la pl.) Preparat culinar din aluat, griș, brânză, zarzavaturi etc. cu diferite ingrediente (chimion, cașcaval, mac etc.), în formă de bastonașe sau de turtițe prăjite în grăsime sau coapte. – Din fr. croquette. Vezi definitia »

pováță (povéțe), s. f. – 1. (Înv.) Călăuzitor, persoană care conduce. – 2. (Înv.) Acțiunea de a îndruma. – 3. Sfat, îndemn, orientare. Sl., cf. pol. powodca „călăuză”, rus. povodec „călăuză”, bg. povodica, din sl. povesti, povedą „a conduce” (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 284; Weigand, BA, III, 109). Pentru fonetism (povață), cf. Graur, BL, III, 47. Legătură cu sl. pavĭcĭ „drum” (Crețu 358) este improbabilă. – Der. povăț, s. n. (Mold., sfat); povățui, vb. (a sfătui; a conduce, a călăuzi); povățuitor, s. m. (înv., comandant; sfetnic). Vezi definitia »

zăcătúră (reg.) s. f., g.-d. art. zăcătúrii; pl. zăcătúri Vezi definitia »

EREPSÍNĂ s. f. diastază a intestinului subțire, care transformă peptonele în aminoacizi. (< fr. érepsine) Vezi definitia »