OTRĂVITÓR, -OÁRE, otrăvitori, -oare, adj. Care conține otravă, care otrăvește; veninos. ♦ Fig. Dăunător, vătămător. – Otrăvi + suf. -tor. Vezi definitia »

SOPÓR s. n. (Med.) Stare patologică de somnolență. – Din fr. sopor. Vezi definitia »

CAMPEÁDOR s.m. Supranume dat în Spania Cidului. [Pron. -pe-a-. / < sp. campeador]. Vezi definitia »

LOCATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care dă în locație (1) un lucru. II. s. n. 1. ~ radio = radiolocator. 2. (tehn.) reper. (< lat., /II/ engl. locator) Vezi definitia »

REACTOPROPULSÓR s.n. Reactor având ca organ propulsor o elice antrenată de o turbină cu gaze, alimentată de gazele evacuate din camera de combustie a reactorului. [< reacto(r) + propulsor]. Vezi definitia »