calamandrós (-oáse), s. n. – Revoltă, dezordine, harababură, vacarm. – Var. chilimandros. Origine expresivă, ca în șandramaua, hond(o)ra-bond(o)ra, etc. Derivarea din țig. kelimangere „dansatori” (Graur, BL, III, 186) nu pare posibilă. După Scriban, este var. de la hărmălaie. Vezi definitia »

(bios + ethos) stiin a care are drept obiect examenul sistemic al comportamentului uman în domeniul stiin elor vie ii si al sănătă ii, analizat în lumina valorilor si principiilor morale. Vezi definitia »

SETÓS, -OÁSĂ adj. (Bot.; despre unele organe) Acoperit cu peri duri și tari. [< fr. séteux, cf. lat. setosus]. Vezi definitia »

POLIPÓS, -OÁSĂ adj. de natura polipilor¹ (1, 2). (< fr. polypeux) Vezi definitia »

PORÓS, -OÁSĂ adj. (Despre corpuri solide) Cu pori. [Cf. fr. poreux, it. poroso]. Vezi definitia »