HIDROCHIMÍE s.f. Disciplină care studiază proprietățile chimice ale apelor. [Gen. -iei. / cf. fr. hydrochimie]. Vezi definitia »

IERARHÍE s. f. sistem de subordonare a gradelor, funcțiilor, autorităților etc. unele față de celelalte; ordine. (< fr. hiérarchie) Vezi definitia »

CRONOTERAPÍE s. f. definire a orei optime de administrare a medicamentelor, astfel încât efectele lor pozitive asupra bolnavilor să fie maxime. (< fr. chronothérapie) Vezi definitia »

SUPRAALIMENTÁȚIE, supraalimentații, s. f. Alimentație mai bogată și mai consistentă decât cea normală, utilizată în tratamentul unor boli și contraindicată în alte boli; supraalimentare. [Pr.: -pra-a-] – Supra- + alimentație (după fr. suralimentation). Vezi definitia »

țifloáie, țiflói, s.f. (reg.) 1. pântece umflat, burtă mare. 2. om bătrân. Vezi definitia »