țáglă, țágle, s.f. (reg.) 1. țepușă, vergea, zăbrea, prăjină, așchie. 2. zăvor. 3. pirostrie. Vezi definitia »

LANSÉTĂ, lansete, s. f. Undiță prevăzută cu năluci și mulinetă, folosită de obicei pentru pescuitul peștilor răpitori prin aruncarea la mare distanță. – Din fr. lancette. Vezi definitia »

FRONTOLÍZĂ, frontolize, s. f. (Met.) Proces de destrămare a fronturilor atmosferice. – Din fr. frontolyse. Vezi definitia »

NÉUMĂ s. f. semn de notație muzicală constând din puncte și virgule fără portativ, în evul mediu pentru cântarea liturgică. ◊ grup de note emise dintr-o singură respirație. ◊ parte dintr-o frază muzicală bisericească a cărei ultimă silabă se prelungește sau care este cântată fără cuvinte. (< fr. neume, lat. neuma) Vezi definitia »

ASISTÉNȚĂ s. f. 1. Totalitatea persoanelor care asistă la ceva (în special la o conferință sau la un spectacol). 2. Sprijin, ajutor (medical, material etc.) ◊ Asistență socială = sistem de ajutorare materială a persoanelor care nu sunt apte de muncă și nu dispun de mijloacele necesare traiului. Asistență mutuală = înțelegere politico-militară între două sau mai multe state pentru apărarea comună împotriva unui atac armat. – Din fr. assistance. Vezi definitia »