REVENDICATÍV, -Ă, revendicativi, -e, adj. Care revendică un bun, un drept cuvenit; care face o revendicare, care cuprinde o revendicare. – Din fr. revendicatif. Vezi definitia »

KEDÍV s. m. titlu purtat de viceregii Egiptului între 186⁷ și 191⁴. (< fr. khédive) Vezi definitia »

FICTÍV, -Ă, fictivi, -e, adj. Care nu există în realitate, care nu aparține realității, care este plăsmuit sau există doar în mod convențional; imaginar; fals. – Din fr. fictif. Vezi definitia »

OXIDATÍV, -Ă, oxidativi, -e, adj. 1. Care are proprietatea de a oxida. 2. (Biol.) Care influențează arderile din organism; oxidant (2). – Oxida + suf. -tiv. Vezi definitia »

INFIRMATÍV, -Ă, infirmativi, -e, adj. (Jur.) Care anulează (o sentință). – Din fr. infirmatif. Vezi definitia »