șulbúc s.n. (reg.) mulțime, grămadă. Vezi definitia »

buc (búci), s. m. 1. Scamă, cîlți. – 2. Coajă, cocoloș. Origine necunoscută. Cihac crede că expresia într-un buc „într-o clipă” se bazează pe un cuvînt diferit, pe care îl pune în legătură cu pol. buch, rus. buch „zgomot”, cf. buh; însă pare a se potrivi mai bine cu sensul 1, de „scamă”, înțeles ca „pic, strop, cantitate neînsemnată”. Se folosește în Mold. și Trans. – Der. bucos, adj. (cu părul încîlcit). Vezi definitia »

STUC s.n. Mortar de ipsos amestecat cu praf de marmură, clei și diverse substanțe colorante, care prin uscare și lustruire devine asemănător marmurii. [Var. ștuc s.n. / cf. it. stucco, fr. stuc]. Vezi definitia »

BOCLÚC s. n. v. bucluc. Vezi definitia »

ciucurlúc, ciucurlúci, s.m. (reg. înv.) 1. brăneț de pantaloni. 2. petec pus pe pantaloni. 3. nădragi, ceacșiri. Vezi definitia »