WEBERMÉTRU, webermétre, s. n. Instrument folosit pentru măsurarea variației fluxului magnetic. – Din germ. Webermeter. Vezi definitia »

RÓSTRU¹ s. n. 1. (ant.) pinten la prova navelor de luptă, cu care se spărgea bordajul navelor inamice. 2. tribuna oratorilor în forul roman, împodobită cu prore de corăbii capturate în războaie. 2. (bot., anat.) prelungire în formă de cioc la partea terminală a unui organ, prelungire cartilaginoasă a botului unor pești. ◊ trompă alungită la unele insecte. (< fr. rostre, lat. rostrum) Vezi definitia »

DIAMÉTRU s.n. Segment de dreaptă care trece prin centrul unei curbe închise sau prin centrul unei sfere și care unește două puncte opuse ale curbei sau sferei. ◊ Diametru aparent = unghi sub care se văd extremitățile unui obiect îndepărtat, ale unui astru, de către un observator. [Cf. fr. diamètre, lat., gr. diametros]. Vezi definitia »

KILOLÍTRU s. m. unitate de măsură pentru volume, de 100⁰ de litri. (< fr. kilolitre) Vezi definitia »

-EDRU Element de compunere savantă cu sensul de „față”, „latură”. [< fr. -èdre, it. -edro, cf. gr. hedra – bază]. Vezi definitia »