-DÍNĂ² elem. dinam²(o)-. Vezi definitia »

SINTÁXĂ s.f. 1. Parte a gramaticii care studiază funcțiile cuvintelor și ale propozițiilor în vorbire și care stabilește reguli privitoare la construirea propozițiilor și a frazelor. ◊ Sintaxă poetică = totalitatea procedeelor limbii literare care țin de topica propoziției și a frazei. 2. Parte a semioticii care studiază construcțiile formale, modul în care semnele se leagă între ele; sintactică. [< fr. syntaxe, cf. lat., gr. syntaxis < syn – cu, taxis – ordine]. Vezi definitia »

nirníță, nirníțe, s.f. (reg.) femeie proastă și încrezută. Vezi definitia »

păltiníță, păltiníțe, s.f. (reg.) păltiniș. Vezi definitia »

târtâită, târtâite s. f. (reg.) gaze intestinale. Vezi definitia »