INFRACȚIÚNE, infracțiuni, s. f. Faptă care prezintă pericol social, constând în încălcarea unei legi penale, în săvârșirea, cu vinovăție, a unei abateri de la legea penală, și care este sancționată de lege. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. infraction, lat. infractio, -onis. Vezi definitia »

DECLARAȚIÚNE s. f. v. declarație. Vezi definitia »

PENETRAȚIÚNE s.f. v. penetrație. Vezi definitia »

MITIGAȚIÚNE s.f. v. mitigație. Vezi definitia »

ABSTENȚIÚNE, abstențiuni, s. f. (Rar) Abstinență. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. abstention. Vezi definitia »