STABILIMÉNT, stabilimente, s. n. (Ieșit din uz) Așezământ, instituție comercială, industrială etc.; p. ext. localul unui astfel de așezământ. – Din it. stabilimento. Vezi definitia »

EXPLÁNT s.n. (Med.) Cultură de țesut viu pe un mediu artificial. [Pl. -te. / < fr. explant, cf. lat. ex – afară, plantare – a sădi]. Vezi definitia »

PARAMÉNT, paramente, s. n. Partea exterioară finită a unei construcții, a unui element de construcție etc.; material care căptușește (cu scop ornamental) această parte. – Din germ. Parament. Vezi definitia »

PENTAVALÉNT, -Ă, pentavalenți, -te, adj. (Despre elemente chimice) Care are valența egală cu cinci. – Din fr. pentavalent. Vezi definitia »

EMOLIÉNT, -Ă adj., s. n. (medicament) care calmează durerea prin înmuierea țesuturilor. ◊ (substanță) folosită la finisarea produselor textile pentru a le imprima moliciune și luciu. (< fr. émollient, lat. emolliens) Vezi definitia »