TÂNGUÍRE, tânguiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) tângui și rezultatul ei; tânguit. ♦ (Înv.) Necaz, jale, supărare, mâhnire. 2. Sunete tânguitoare, glas tânguitor. 3. (Înv.), Plângere împotriva cuiva; reclamație. – V. tângui. Vezi definitia »

miére s. f. – Substanță dulce produsă de albine. – Mr. ńere, ńare, megl. (m)ńari, istr. ml’ǫre. Lat. *melem, în loc de mellem, de la mel (Pușcariu 1072; Candrea-Dens., 1103; Iordan, Dift., 114; REW 5469), probabil datorat analogiei cu fel, sal; cf. alb. mjal (Meyer 280; Philippide, II, 647); it. m(i)ele (sicil. mieri), prov., cat., port. mel, sp. mel. – Der. mieriu (var. meriu, mierei), adj. (de culoarea mierii, auriu); mieros, adj. (dulceag); mi(e)ruță, s. f. (limba mielului, Anchusa officinalis). Mierliu, adj. (cam tulbure), cuvînt folosit în Olt., pentru a arăta că apele unui rîu nu sînt chiar limpezi după ploaie, este o var. a lui mieriu, cu l expresiv (după Pușcariu, Dacor., VI, 406 și Candrea, din lat. *merulus „curat”). Vezi definitia »

DEVASCULARIZÁRE s. f. excizie sau întrerupere chirurgicală a continuității sistemului vascular dintr-un sistem sau organ. (< de¹- + vasculariza) Vezi definitia »

AUTOSTROPITOÁRE s. f. vehicul pentru stropitul și spălatul străzilor. (< auto² + stropitoare) Vezi definitia »

SENSIBILIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) sensibiliza și rezultatul ei. ♦ Stare de receptivitate crescută, patologică a organismului față de un agent. ♦ Mărire a sensibilității unui instrument sau aparat de măsură a emulsiilor fotografice etc. [< sensibiliza]. Vezi definitia »