COROSÍV, -Ă, corosivi, -e, adj. 1. (Despre substanțe chimice) Care provoacă o coroziune. ◊ Agent corosiv = substanță care exercită o acțiune chimică sau electrochimică pe suprafața unui material cu care vine în contact, provocând coroziunea. Sublimat corosiv = clorură de mercur, întrebuințată în soluție ca dezinfectant. 2. Fig. Mușcător, usturător, pătrunzător. – Din fr. corrosif, lat. corrosivus. Vezi definitia »

FESTÍV, -Ă, festivi, -e, adj. De sărbătoare, pentru sărbătoare; sărbătoresc; măreț, somptuos, maiestuos. – Din lat. festivus, it. festivo. Vezi definitia »

SEMIPRIMITÍV, -Ă adj., s. m. f. (om) în parte primitiv. (< semi- + primitiv) Vezi definitia »

EXPLOZÍV, -Ă, explozivi, -e, adj. s. n. 1. Adj. Care poate exploda, care produce explozie; explozibil (1), fulminant. ◊ Sunet (sau consoană) exploziv(ă) (și substantivat, f.) = consoană care produce, la deschiderea bruscă a canalului bucal, o explozie (5); sunet sau consoană ocluzivă. ♦ (Despre aparate, mașini etc.) Care acționează prin explozia unor substanțe speciale cu care este încărcat. ♦ Fig. Susceptibil de a declanșa consecințe grave. 2. S. n. Substanță sau amestec de substanțe care, sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, are proprietatea de a se descompune brusc și violent, cu dezvoltare de căldură, lumină și gaze, provocând o creștere mare a presiunii la locul exploziei; explozibil (2). – Din fr. explosif. Vezi definitia »

IMPRESÍV, -Ă adj. Propriu să facă impresii. [< fr. impressif]. Vezi definitia »