PLASMÍDĂ, plasmide, s. f. (Biol.) Formațiune de acid dezoxiribonucleic prezentă în citoplasma celulelor, larg folosită în ingineria genetică, în clonare etc. – Cf. fr. plasmine. Vezi definitia »

STOVAÍNĂ s.f. Ester folosit pentru anestezii locale. [Pron. -va-i-. / < fr. stovaïne]. Vezi definitia »

știolfăiálă, știolfăiéli, s.f. (reg.) 1. plescăire prin apă sau prin noroi; apărie, noroi. 2. molfăială. Vezi definitia »

SFIGMOGRÁMĂ s.f. Grafic obținut la sfigmograf; arteriogramă. [< fr. sphygmogramme, cf. gr. sphygmos – puls, gramma – scriere]. Vezi definitia »

CARAÚLĂ, caraule, s. f. 1. Pază, gardă, strajă. 2. Om care face de pază; santinelă, caraulaș. – Din bg. karaul, ngr. karaúli. Vezi definitia »