chití (-tésc, -ít), vb. – 1. A lansa, a arunca, a a trage cu arma. – 2. A ținti. – 3. A arunca o privire. – 4. A nota, a observa. Sb. hitat, hititi „a trage, a slobozi”, contaminat și în mare parte confundat cu cuvîntul anterior (Pușcariu, RF, I (1928), p. 271; DAR). – Der. chitaci, s. m. (ochitor; care țintește bine), prost explicat de Löwe 9 pe baza bg. skitač „vagabond”; chitaș, s. m. (ochitor); chiteală, s. f. (ochire, țintire). Vezi definitia »

încotí, încotésc, vb. IV (reg.) a izbi, a ghionti, a lovi cu cotul. Vezi definitia »

scrofotí, pers. 3 sg. scrofotéște, vb. IV (reg.; despre porci) a grohăi. Vezi definitia »

sfetí (-tésc, -ít), vb. – 1. A lămuri, a descoperi, a clarifica. – 2. (Refl.) A se întrezări, a se întrevedea. – Var. sfiti. Megl. sfités, sfitiri „a lumina”. Sl. svĕtiti, svitĕti (Miklosich, Lexicon, 830; Cihac, II, 337). – Der. șfeșnic (var. înv. sveș(t)nic), s. n. (suport de lumînări; Olt., ram), din sl. svĕtilĭnikŭ, svĕštĭnikŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 44); sfeșnicar, s. m. (copac rămuros); sfetilnă, s. f. (înv., cînt liturgic), din sl. svĕtilĭna, trad. a gr. φωταγωγιϰόν (Tiktin). Vezi definitia »

CĂLIMĂNEȘTI, oraș în jud. Vîlcea, pe dr. Oltului; 8.633 loc. (1991). Hidrocentrală (38 MW). Îmbutelierea apelor minerale (Căciulata); expl. și prelucr. lemnului; mat. de constr. Stațiune balneoclimaterică cu ape minerale clorosidice, iodurate, bromurate, calcice, magneziene și sulfuroase. La Căciulata, localit. componentă a orașului, funcționează complexe sanatoriale (între care unul pentru tratarea afecțiunilor posthepatice). Menționat documentar în 1386. Din 1890 stațiune balneară, iar din 1927 a primit statutul de oraș. Aici, pe ostrovul din mijlocul Oltului, se află o biserică ridicată (1518-1522) în epoca lui Neagoe Basarab. În apropiere este situată mănăstirea Cozia. Muzeu. Vezi definitia »