DESTINÁȚIE, destinații, s. f. 1. Întrebuințare (hotărâtă dinainte). 2. Loc, persoană către care se îndreaptă cineva sau unde se trimite ceva. – Din fr. destination, lat. destinatio. Vezi definitia »

ASCUȚITORÍE, ascuțitorii, s. f. Atelier sau secție a unei fabrici unde se ascut obiecte tăioase. – Ascuțitor + suf. -ie. Vezi definitia »

ZOOFILÍE s.f. 1. Dragoste morbidă pentru animale, cu nuanță erotică. 2. Preferința unor țânțari pentru sângele animalelor. [Gen. -iei. / cf. fr. zoophilie, it. zoofilia]. Vezi definitia »

ANTROPOGENÍE s.f. Antropogeneză. [Gen. -iei. / cf. fr. anthropogénie, germ. Anthropogenie]. Vezi definitia »

IDIOGLOSÍE s. f. alterație a limbajului constând în substituirea cuvintelor, inversiuni sau omisiuni de sunete. (< fr. idioglossie) Vezi definitia »