mișeláme s.f. (înv.) sărăcime. Vezi definitia »

VÂNĂTORÍME s. f. Mulțime de vânători; totalitatea vânătorilor. – Vânător + suf. -ime. Vezi definitia »

părințíme s.f. (înv.) părinție, moștenire, ocină. Vezi definitia »

plúme s.f. pl. (înv.) ornamente, podoabe. Vezi definitia »

ÎNTREGÍME, întregimi, s. f. Calitatea de a fi întreg; totalitate, plenitudine. ◊ Loc. adv. În întregime = de tot, complet. ♦ (Concr.) Ansamblul elementelor care constituie un tot. – Întreg + suf. -ime. Vezi definitia »