DEZACUPLÁRE s.f. Acțiunea de a dezacupla. [< dezacupla]. Vezi definitia »

HÂRÂITOÁRE, hârâitori, s. f. – V. hârâitor (2) [DEX'98] Vezi definitia »

care tratează o temă,epuizând-o complet, în întregime. Vezi definitia »

RETĂBĂCÍRE, retăbăciri, s. f. Operație care se efectuează după tăbăcirea propriu-zisă, mai ales la pieile de talpă, și care constă în tensionarea pieilor în soluții concentrate de tananți pentru umplerea spațiilor goale dintre fibre. – Re¹- + tăbăcire. Vezi definitia »

înfăináre s.f. (înv. și pop.) 1. presărare cu făină, tăvălire prin făină. 2. pudrare. Vezi definitia »