ADENAUER, Konrad (1876-1967), om politic german. Președinte al Partidului Uniunea Creștin-Democrată (1946-1966); cancelar federal (1949-1963) și ministru al Afacerilor Externe (1951-1955) al R.F.G. A condus opera de reconstrucție și integrare a Germaniei Federale în sistemul de alianțe ce o legau de Europa Occidentală. Vezi definitia »

PÓINTER s.m. v. poanter. [DEX'98] Vezi definitia »

BOIÉR, boieri, s. m. 1. (În orânduirea feudală a unor țări) Reprezentant al clasei exploatatoare, făcând parte din rândul marilor proprietari de pământ (și care deținea o funcție înaltă în stat); (în regimul burghezo-moșieresc) persoană aparținând claselor dominante; (în special) moșier; p. ext. stăpân. ◊ (În orânduirea feudală) Boier de divan (sau cu barbă) = boier de rang înalt care făcea parte din divanul domnesc. Boier mare ( sau velit) = boier de rangul întâi. ♦ (În regimul burghezo-moșieresc) Persoană cu atitudini și obiceiuri de aristocrat. ◊ Expr. A face pe boierul = a adopta o atitudine de dispreț față de lumea muncitoare; (în special) a se feri de muncă; a aștepta să fie servit. 2. (Înv.) Titlu de politețe (echivalând cu „domnule”). – Slav (v. sl. boljarinŭ, pl. boljare). Vezi definitia »

cer (céri), s. m. – Varietate de stejar (Quercus cerri). – Mr. țer, istr. cer. Lat. cerrus (Meyer 220; Pușcariu 336; REW 1848; DAR); cf. alb. kjar (Philippide, II, 636), it. cerro (it. din sud cerza, cf. și toponimul toscan Cerreto). Există și în bg., sb., cer, slov. čer(a), cuvînt pe care Miklosich, Etym. Wb., 28 și Berneker 123 îl consideră derivat direct din lat. (Cihac, II, 432 crede că rom. provine din sl.). Este posibil ca din rom. să derive mag. cser (Candrea, Elemente, 406). – Der. ceret, s. n. (stejăriș); ceroaică, s. f. (stejar de piatră, Quercus ilex). Vezi definitia »

CRÓSSING-OVER s.n. (Genet.) Fenomen prin care se realizează schimbul reciproc de gene între cromozomii omologi. [< engl. crossing-over – încrucișare, schimb]. Vezi definitia »