OFIDÍSM s.n. Otrăvire cu venin de șarpe. [< fr. ophidisme, cf. gr. ophidion – șarpe mic]. Vezi definitia »

INTENȚIONALÍSM s.n. Concepție etică formalistă care susține că orice activitate trebuie judecată numai după intențiile urmărite și nu după rezultatul ei. [Pron. -ți-o-. / < germ. Intentionalismus]. Vezi definitia »

MALTHUSIANÍSM s.n. Teorie reacționară care susține teza falsă că, în timp ce mijloacele de existență nu pot spori decât în progresie aritmetică, populația crește în proporție geometrică și că deci cauzele mizeriei maselor exploatate ar fi de ordin natural și biologic, nu social. [Pron. -si-a-. / < fr. malthusianisme, cf. Malthus, teolog și economist englez]. Vezi definitia »

COLABORAȚIONÍSM s. n. Atitudine sau politică de trădare a intereselor propriei țări, specifică celor care au colaborat cu ocupanții străini. [Pr.: -ți-o-] – Din colaboraționist. Vezi definitia »

SIMULTANEÍSM s. n. 1. faptul de a se petrece simultan. 2. procedeu de narațiune în a prezenta fără tranziție evenimente care se desfășoară simultan în diverse locuri. 3. tehnică de a picta constând în a suprapune în limitele aceluiași obiect două puncte de vedere diferite. (< fr. simultanéisme) Vezi definitia »