Definita cuvantului antenă
ANTÉNĂ, antene, s. f. (Adesea fig.) 1. Fiecare dintre cele două firișoare mobile care se află la capul insectelor, crustaceelor și miriapodelor, și care servește ca organ de simț. 2. Conductă sau ansamblu de conducte electrice aeriene care formează un circuit electric (folosit în radiocomunicații). 3. Bară lungă și mobilă prinsă transversal de catarg, spre a ține o parte din pânzele unei corăbii. – Fr. antenne (lat. lit. antenna).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu antenă
DEMIMÓNDĂ s.f. (Franțuzism) Demimondenă. [< fr. demi-monde]. Vezi definitia »
MÓRGĂ2, morgi, s. f. (Livr.) Atitudine afectată și disprețuitoare; aroganță, trufie, îngâmfare. – Din fr. morgue. Vezi definitia »
cocârjă, cocârje s. f. (intl.) persoană naivă. Vezi definitia »
ÍNSULĂ s.f. 1. Suprafață din scoarța Pământului mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. ◊ Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri rupte, care plutește pe un curs de apă; plaur. 2. Spațiu verde în mijlocul unei străzi; refugiu. [< lat. insula]. Vezi definitia »
húlă (húle), s. f. – (Munt., Trans.) Surpare, desprindere. Mag. hulla (DAR). – Der. hului, vb. refl. (a se supra, a se nărui), din mag. hullani (DAR; Gáldi, Dict., 137). Vezi definitia »