HIPOTENÁR s.n. Proeminență care formează partea internă medială a palmei, corespunzând mușchilor degetului mic. ♦ (adj.) Eminență hipotenară. [< fr. hypothénar, cf. gr. hypo – sub, thenar – palmă]. Vezi definitia »

râpár, râpári, s.m. (reg.) 1. loc râpos. 2. lăstun. Vezi definitia »

ȚAPINÁR, țapinari, s. m. Muncitor care manevrează buștenii cu țapina. – Țapină + suf. -ar. Vezi definitia »

PENITENCIÁR, -Ă adj. Referitor la penitenciar, de penitenciar. [< fr. pénitentiaire]. Vezi definitia »

gospodár (gospodári), s. m. – 1. Domn, titlu dat domnitorilor Munteniei și Moldovei, în documentele sl., ca traducere pentru domn. – 2. Stăpîn. – 3. Stăpînul casei, capul familiei. – 4. (Adj.) Harnic, priceput, care care știe să se chivernisească, econom. – Var. (rar) hospodar. Sl. gospodarĭ (Miklosich, Lexicon, 138; Cihac, II, 125), cf. ceh. hospodar „priceput”, rus. gospodarĭ „gospodar”. – Der. gospod, adj. (domnesc), abreviere de la sl. gospodini, termen administrativ fără circulație reală; gospodăreasă (var. gospodăriță), s. f. (stăpîna casei); gospodină, s. f. (femei care se ocupă de treburile casei, casnică), cf. sl. gospodynja; gospodăresc, adj. (economic, priceput; de calitate); gospodărește, adv. (serios, cum se cuvine); gospodăros, adj. (priceput); gospodări, vb. (a conduce o casă, a administra; a căsători, a deveni cap de familie; refl., a întemeia o familie); gospodărie, s. f. (menaj, activitate casnică; bunurile, averea unei case; pereche căsătorită, familie); gospodin, s. m. (domn), din sl. gospodinŭ, înv., rar. Vezi definitia »