Definita cuvantului apretură
APRETÚRĂ, apreturi, s. f. Apretare; p. ext. totalitatea operațiilor (fierbere, înălbire, călcat, apretare etc.) la care este supus un material textil. ♦ (Concr.) Local, instalație în care se efectuează aceste operații. – Germ. Appretur.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu apretură
zărcúlă (-le), s. f. – Bonetă. – Mr. zărculă. Tc. zerkülah (Șeineanu, II, 386), cf. chiulaf și sb. zarkula. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
SULEMENEÁLĂ s. f. v. sulimeneală. Vezi definitia »
CĂPÍȚĂ, căpițe, s. f. 1. Grămadă conică de fân, p. ext. de plante de nutreț sau de cereale. 2. (Rar) Căpățână (3). – Din bg. kopica. Vezi definitia »
IZOMAGNÉTICĂ s. f. linie care unește punctele de valoare constantă ale magnetismului terestru. (< fr. isomagnétique) Vezi definitia »
gaură, găuri s. f. 1. spargere, furt. 2. (pub.) înșelătorie, fraudă, delapidare. 3. pagubă. 4. vagin. Vezi definitia »