ZĂNOÁGĂ, zănoage, s. f. 1. Depresiune circulară cu versante prăpăstioase în zona munților înalți; căldare. 2. Poiană înverzită; platou sau coastă de deal bune pentru agricultură. 3. Ochi larg și adânc de apă format pe cursul unui râu, mai jos de un stăvilar. – Cf. rus. zanoga, ucr. zanoha. Vezi definitia »

iáscă adj. invar. (er. ) 1. (d. bărbați) impotent. 2. (d. penis) moale. Vezi definitia »

PANCREATÍNĂ s. f. substanță din pancreasul animalelor, medicament în tratamentul tulburărilor intestinale. (< fr. pancréatine) Vezi definitia »

pâșcâiálă, pâșcâiéli, s.f. (reg.) fumat, tras din lulea, pâcâială. Vezi definitia »

HAHALÉRĂ, hahalere, s. f. (Fam.) Persoană lipsită de scrupule, fără caracter, neserioasă; pramatie. – Et. nec. Vezi definitia »