ȚĂCĂNÍT², -Ă, țăcăniți, -te, adj. 1. (Despre mersul cailor) Cu pași mărunți și regulați. 2. Fig. Smintit, țicnit. V. țăcăni. Vezi definitia »

ASFALTÍT s.n. Amestec natural de bitum și de materii organice. [< fr. asphaltite]. Vezi definitia »

NELINIȘTÍT, -Ă, neliniștiți, -te, adj. Care nu este liniștit; care se mișcă, se agită, se frământă (continuu), care nu stă locului; cuprins de agitație, de frământare, de neastâmpăr; agitat, tulburat. – Ne- + liniștit. Vezi definitia »

ÎNSUTÍT, -Ă, însutiți, -te, adj. De o sută de ori mai mare sau mai numeros, centuplu; p. ext. mult mai mare, mult mai numeros. – V. însuti sau în + sută + suf. -it. Vezi definitia »

ANTOLÍT s. n. plantă fosilă în formă de floare. (< fr. antholithe) Vezi definitia »