CONSCRIPȚIÚNE s.f. v. conscripție. Vezi definitia »

CASAȚIÚNE² s.f. 1. V. casație. 2. (Jur.) Anulare a unei hotărâri judecătorești în urma admiterii recursului. 3. (Cont.) Totalizarea operațiilor privind scoaterea definitivă din uz și din inventar a unui mijloc fix; lichidare. 4. Spargere. [< fr. cassation]. Vezi definitia »

REDHIBIȚIÚNE s. f. anulare a unei vânzări când obiectul care se vinde are un viciu. (< lat. redhibitio, fr. rédhibition) Vezi definitia »

ERECȚIÚNE s.f. v. erecție. Vezi definitia »

brânză bună în burduf de câine expr. persoană al cărei comportament îi umbrește calitățile. Vezi definitia »