Definita cuvantului slugă
SLÚGĂ, slugi, s. f. I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind retribuită în bani sau în natură. ◊ Expr. (Înv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. ♦ Fig. Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia, în schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința. 3. (Înv.) Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva; trăgătoare. – Din sl. sluga.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu slugă
HUMORÉSCĂ s. f. piesă muzicală instrumentală în formă liberă, cu caracter umoristic. (< germ. Humoreske, fr. humoresque) Vezi definitia »
ELECTROPUNCTÚRĂ s. f. tratament terapeutic de trecere a unui curent electric prin țesuturi cu ajutorul unor ace; electroacupunctură. (< fr. électropuncture) Vezi definitia »
MANTÉLĂ s. f. mantilă (1). (< it. mantello) Vezi definitia »
ECLÚZĂ s. f. 1. construcție hidrotehnică amplasată pe o cale navigabilă, care permite trecerea navelor de la un nivel al apei la altul; stăvilar. 2. cameră metalică etanșă, presurizată, la partea superioară a unui cheson, destinată intrării și ieșirii personalului sau materialelor; campană (2). ◊ cameră care permite ieșirea echipajului dintr-un submarin, sub apă, fără inundarea acestuia. 3. compartiment special, cu etanșeizare comandată, al unei nave spațiale, destinat ieșirii cosmonauților în spațiul cosmic. (< fr. écluse) Vezi definitia »
ZĂGẤRNĂ, zăgấrne, s. f. ~. (din sb. zagrnuti = a înfășura, a înveli în cârpe < sb. grnuti = a strânge, a aduna) Vezi definitia »