IMPLORATÓR, -OÁRE, imploratori, -oare, adj. Care imploră; care exprimă implorarea. – Din fr. implorateur. Vezi definitia »

ATERIZÓR, aterizoare, s. n. Dispozitiv al unui avion care servește la alunecarea pe sol în scopul aterizării sau al decolării. – Din fr. atterrisseur. Vezi definitia »

PIROFÓR, pirofori, s. m. 1. Nume dat corpurilor care produc scântei și se aprind ușor în contact cu aerul (prin frecare sau ciocnire). 2. (La pl.) Gen de insecte coleoptere care emit lumină fosforescentă; (și la sg.) insectă care aparține acestui gen. – Din fr. pyrophore. Vezi definitia »

POANSONATÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor specializat în poansonare. (după fr. poinșonneur) Vezi definitia »

ANTOFÓR s. n. axă florală, între caliciu și corolă, care poartă petalele, staminele și pistilul. (< fr. anthophore) Vezi definitia »