ceaftă, I interj. (adol.) noroc!, (prin analogie cu „baftă”) succes! II s. f. sg. noroc. Vezi definitia »

CARÁCĂ s.f. Navă voluminoasă, cu catargul principal foarte înalt, folosită de portughezi pâna la sfârșitul sec. XVI. [< fr. caraque, cf. ar. karraka]. Vezi definitia »

Ființă creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu .„ Să face OM după chipul și asemănarea noastră ” Biblia cartea Geneza capitolul 1 versetul 26 -care poartă un caracter de origine divină. Vezi definitia »

vácă s. f., g.-d. art. vácii; pl. vaci Vezi definitia »

RÍMĂ s.f. Potrivire a sunetelor de la sfârșitul versurilor, începând cu ultima vocală accentuată; (p. ext.) potrivire a sunetelor finale a două cuvinte. ♦ Cuvânt care rimează cu alt cuvânt. [Cf. fr. rime, it. rima]. Vezi definitia »