Definita cuvantului deambulatoriu
DEAMBULATÓRIU, -IE, deambulatorii, adj., s. n. 1. Adj. De plimbare, care este în legătură cu plimbarea. 2. S. n. Loc de circulație în prelungirea navelor laterale, în spatele altarului din absida centrală a unei biserici romane sau gotice. [Pr.: de-am-] – Din fr. déambulatoire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu deambulatoriu
INTERNÚNȚIU s.m. Nunțiu (papal) ad-interim. [Pron. -țiu, var. internunciu s.m. / it. internunzio, lat.t. internuntius]. Vezi definitia »
TANTÁLIU s.n. v. tantal. Vezi definitia »
REDIBITÓRIU, -IE adj. Care face să se anuleze o vânzare. [Pron. -riu, var. redhibitoriu, -ie adj. / < lat. redhibitorius, fr. rédhibitoire]. Vezi definitia »
DUGHENGÍU, dughengii, s. m. (Reg.) Negustor care are o dugheană. – Tc. dukjanei. Vezi definitia »
CONABÍU, -ÍE, conabii, adj. Roșu-închis, de culoarea vișinei coapte; vișiniu. ♦ (Substantivat, n.) Culoare vișinie. – Din tc. kunebi. Vezi definitia »