TOXÍNĂ, toxine, s. f. 1. Substanță organică (mai frecvent proteică) cu acțiune toxică, produsă de organisme vegetale sau animale. 2. Substanță care îngreunează sau împiedică flotația minereurilor. – Din fr. toxine. Vezi definitia »

MAXIJÚPĂ s. f. fustă maxi. (< fr. maxijupe) Vezi definitia »

REZÉDĂ s.f. Plantă erbacee originară din nordul Africii, cu flori mici, galbene-verzui, foarte mirositoare; (pop.) rozetă. [< fr. réséda, lat. reseda]. Vezi definitia »

VRĂCÍȚĂ, vrăcițe, s. f. (Înv. și arh.) Doftoroaie, vrăjitoare. – Vraci + suf. -iță. Vezi definitia »

CARACUDĂ (‹ bg.) s. f. Pește teleostean, ciprinid, prezent în toate apele stătătoare și reg. mocirloase ale rîurilor Europei și Asiei de Nord, de 15-20 cm și 80-100 g, cu corpul oval, comprimat lateral, solzi bruni-verzi, arămii și galbeni-portocalii pe burtă (Carassius carassius). Vezi definitia »