Definita cuvantului ascetică
ASCÉTICĂ s. f. Ramură a teologiei care se ocupă cu viața și operele marilor asceți creștini. – Fr. ascétique (< gr.).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu ascetică
PURICÍCĂ s. f. (Bot.; reg.) Puricariță (Pulicaria vulgaris). – Purice + suf. -ică. Vezi definitia »
EPITÁZĂ s.f. Parte a unei drame în care se leagă intriga, conflictul. [< fr. épitase]. Vezi definitia »
SINECÚRĂ s.f. Slujbă, funcție bine retribuită, care necesită o muncă minimă sau nu necesită nici o muncă. [Cf. fr. sinécure, engl. sinecure < lat. sine – fără, cura – grijă]. Vezi definitia »
CONTEXTÚRĂ, contexturi, s. f. 1. Ansamblu de caracteristici ale unei țesături care definesc structura ei. 2. Mod în care sunt îmbinate elementele unui tot; înlănțuire, legătură. – Din fr. contexture. Vezi definitia »
BUCOVINEÁNCĂ, bucovinence, s. f. Femeie care face parte din populația Bucovinei sau este originară de acolo. – Bucovinean + suf. -că. Vezi definitia »