GLICÍNĂ² s. f. glicocol. (< germ. Glyzin) Vezi definitia »

boránță (boránțe), s. f. – Limba-mielului (Borago officinalis). – Var. baranță. Ngr. μποράντζα (Bogrea, Dacor., IV, 794). Vezi definitia »

RÓZĂ s.f. 1. Trandafir. ♦ A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ Roza vânturilor = desen în formă de cerc, reprezentând direcțiile punctelor cardinale și gradațiile lor intermediare. 2. (Herald.) Stilizare a florii de măcieș cu cinci petale în jurul unui bumb central (stigmatul) și, de regulă, cinci sepale ascuțite între petale. 3. Gen special de șlefuire care se dă diamantului. 4. Rozetă (3), rozasă. [< fr. rose, it. rosa]. Vezi definitia »

BÉRNĂ s. f. (În expr.) Pavilion în bernă = pavilion național coborât pe jumătate, în semn de doliu. – Fr. [Pavillon en] berne. Vezi definitia »

tánă, tăni, s.f. (reg.) pâclă, ceață. Vezi definitia »