CAPTÚRĂ s.f. 1. Pradă de război luată în luptă; material capturat. 2. (Liv.) Capturare. 3. (Fiz.) Proces prin care nucleul atomic captează o particulă elementară din exterior. [< fr. capture, cf. lat. captura]. Vezi definitia »

PESCĂRÍȚĂ, pescărițe, s. f. 1. Femeie care se ocupă cu pescuitul 2. (Ornit.) Nume dat mai multor specii de pescăruși; pasăre care aparține acestor specii. – Pescar + suf. -iță. Vezi definitia »

FRANCATÚRĂ s. f. francare a trimiterilor poștale. ◊ mărcile și ștampilele aplicate pe o corespondență. (< germ. Frankatur) Vezi definitia »

râță, râțe, s.f. (înv.) numele literei „r” din alfabetul chirilic; literă, slovă, buche; (ironic) învățătură. Vezi definitia »

BÁNDĂ¹ s.f. 1. Grup de oameni (reuniți mai ales în scopuri rele, necinstite); grup format cu scopul unei acțiuni de subminare a colectivității, de sabotaj etc.; șleahtă, clică. 2. (Glumeț) Grup de prieteni care umblă de obicei împreună. 3. Mică trupă de muzicanți; taraf de lăutari; orchestră, grup de instrumente. [Pl. bande, var. (3) band s.n. / < fr. bande, it. banda < got. bandi – steag, engl. band]. Vezi definitia »