zaicói (reg.) (zai-) s. m., pl. zaicói, art. zaicóii Vezi definitia »

prestoí, prestoiésc, vb. IV (înv.) a fi prezent, a fi de față. Vezi definitia »

cotói², cotoáie, s.n. (reg.) 1. picior de pasăre friptă; copan, coapsă, tâmp, artig, ciric. 2. (la om) partea piciorului până la genunchi. 3. ciolan. Vezi definitia »

cosói, cosoáie, s.m. (reg.) 1. cuiul care prinde scaunul de osia carului sau căruței. 2. (la pl.) cureluțe de nuiele de salcie, cu care se leagă cercurile de lemn pe buți. 3. curea de gheată, șiret. Vezi definitia »

SPĂTÓI, spătoaie, s. n. Ie (reg., Crișana). Vezi definitia »