CUIBĂRÍT², cuibăriți, -te, adj. (Despre păsări) Care și-a făcut cuib (1) undeva; care și-a făcut loc în cuibar. ♦ Fig. (Despre oameni și animale) Care s-a așezat cât mai bine într-un loc; care s-a ghemuit într-un loc. ♦ Fig. Care s-a aciuit, s-a pripășit undeva, pe lângă cineva. – V. cuibări. Vezi definitia »

CUȘTULUÍT, -Ă, cuștuluiți, -te, adj. v. CUȘTULUI. – [DAR] Vezi definitia »

GABARÍT s.n. Contur care limitează dimensiunile maxime ale unui profil. ♦ Model după care se fasonează unele piese în construcțiile de nave sau de piese de artilerie. ♦ (Fam.) Dimensiune, statură. ◊ Gabarit de încărcare = instalație specială care marchează limitele permise pentru încărcătura vagoanelor de marfă deschise. [Pl. -te, -turi. / < fr. gabarit]. Vezi definitia »

CROMÍT s. m. cromat natural de fier și crom. (< fr. chromite) Vezi definitia »

înfrunțít, s.n. (reg., înv.) lucrare începută, dar neterminată; înfrunțitură. Vezi definitia »