scorúmă, scorúme, s.f. (înv.) fructul scorumului (v.), al scorușului, comestibil; scorușă. Vezi definitia »

PULVERULÉNȚĂ s. f. Calitatea sau starea unui corp purverulent. – Din fr. pulvérulence. Vezi definitia »

AUTODIAGNÓZĂ s. f. diagnostic pus de bolnavul însuși. (după engl. autodiagnosis) Vezi definitia »

CAPELATÚRĂ s.f. Capelare. [După fr. capelage]. Vezi definitia »

REMÓNTĂ s. f. serviciu al armatei însărcinat cu această acțiune; totalitatea cailor procurați. ◊ crescătorie de cai. (< fr. remonte) Vezi definitia »