FENOMENOLOGÍE s. f. 1. Curent în filozofie care își propune să studieze fenomenele conștiinței prin prisma orientării și a conținutului lor, făcând abstracție de omul real, de activitatea lui psihică concretă și de mediul social. 2.(La Hegel) Teorie filozofică în care se afirmă primatul conștiinței asupra existenței și se încearcă în mod rațional descrierea procesului dezvoltării conștiinței. 3. Studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene, așa cum se manifestă ele în timp și spațiu. – Din fr. phénoménologie. Vezi definitia »

CONFIRMÁȚIE, confirmații, s. f. (La catolici) Ritual oficiat, de obicei, de episcop, menit să întărească, la copiii trecuți de șapte ani, harul primit prin botez. – Din fr. confirmation. Vezi definitia »

poșidíe s.f. (reg.) mulțime, droaie (gălăgioasă) de copii sau de oameni. Vezi definitia »

POLIPEPTIDURÍE s. f. prezența popilpeptidelor în urină. (< fr. polypeptidurie) Vezi definitia »

HIDROAVIÁȚIE s.f. Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul hidroavioanelor. ♦ Aviație dotată cu hidroavioane. [Gen. -iei. / < fr. hydroaviation]. Vezi definitia »