CONVÉNȚIE s.f. 1. Înțelegere, învoială. ♦ Acord, pact între două sau mai multe state, instituții etc. privind probleme cu caracter economic, juridic, tehnic, militar etc. ♦ (Arte) Înțelegere tacită de a admite unele procedee sau ficțiuni. 2. (La pl.) Deprinderi stabilite prin tradiție. [Gen. -iei, var. convențiune (1) s.f. [în DN]. / cf. fr. convention, lat. conventio]. Vezi definitia »

OLIGODIPSÍE s.f. (Med.) Scădere a senzației de sete; sete diminuată. [Gen. -iei. / < fr. oligodipsie, cf. gr. oligos – puțin, dipsa – sete]. Vezi definitia »

ROENTGENTERAPÍE s.f. Terapie cu raze roentgen; radioterapie. [Gen. -iei. / cf. fr. röntgenthérapie, germ. Röntgentherapie]. Vezi definitia »

ENDEMÍE s. f. boală specifică unei regiuni. (< fr. endémie) Vezi definitia »

ANOMALÍE s. f. abatere de la normă, de la regulă; defect grav, meteahnă. (< fr. anomalie, lat., gr. anomalia) Vezi definitia »