zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre Vezi definitia »

POR²(O), -PÓR/PORI- elem. „por, orificiu, canal”. (< fr. por/o/-, -pore, pori-, cf. lat. porus, gr. poros) Vezi definitia »

hrăbór (hrăboáră), adj. – Viteaz, curajos, brav. – Var. hrabor. Sl. chrabŭrŭ (Philippide, Principii, 38; DAR). Sec. XVII, înv. – Der. hrăbori, vb. refl. (a-și da curaj, a se însufleți); hrăborie (var. hărborie), s. f. (vitejie, bravură), înv. Vezi definitia »

CORAPORTÓR, coraportori, s. m. Persoană care prezintă un coraport. – Co- + raportor. Vezi definitia »

LOCUITÓR, -OÁRE, locuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care are domiciliul obișnuit într-un loc determinat (într-un oraș, într-o regiune, într-o țară etc.). [Pr.: -cu-i-. – Var.: (înv.) lăcuitór, -oáre s. m. și f.] – Locui + suf. -tor. Vezi definitia »