ZAVÉRĂ, zavere, s. f. (Înv. și reg.) Nume dat răscoalei organizate de greci în 1821 împotriva stăpânirii turcești (cu ramificație și în țările românești); p. gener. revoltă, răscoală, răzvrătire. – Din scr., bg. zavera. Vezi definitia »

BONÍTĂ s.f. Specie de pește din care face parte tonul. [< fr. bonite]. Vezi definitia »

ízbă (ízbe), s. f. – Casă tipică din stepa rusească. Rus. izba (sec. XIX), cf. fr. izba. Vezi definitia »

COPROSTÁZĂ s.f. Coprostazie. [< fr. coprostase]. Vezi definitia »

CONDRÍNĂ s.f. Materie proteică obținută prin fierberea cartilajului. [ < fr. chondrine, cf. gr. chondros – cartilaj]. Vezi definitia »