Definita cuvantului așezământ
AȘEZĂMẤNT, așezăminte, s. n. 1. (În expr.) Așezământ cultural (sau de cultură, adesea eliptic) = instituție care duce o acțiune organizată de propagare a culturii în mase. 2. (Rar, la pl.) Așezări omenești. 3. (Înv.) Nume dat Vechiului și Noului Testament. – Din așeza + suf. -(ă)mânt.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu așezământ
DEPONÉNT, -Ă s.m. și f. Depunător de bani, de hârtii de valoare etc. [Cf. lat. deponens, it. deponente]. Vezi definitia »
SPIRÁNT, -Ă adj., s. f. constrictiv(ă). (< fr. spirant) Vezi definitia »
ECHILIBRÁNT, -Ă, echilibránți, -te, adj. Care (re)stabilește echilibrul. (cf. fr. équilibrant) [TLF] Vezi definitia »
LABFERMÉNT s. n. enzimă a sucului gastric la mamifere, care coagulează laptele în mediu natural sau ușor acid; chimază; cheag. (< fr. labferment) Vezi definitia »
CIMÉNT s.n. 1. Praf fin, obținut prin calcinarea unui amestec de calcar și argilă, care se pietrifică prin amestecarea cu apă. 2. Material care leagă între ele fragmente de roci detritice. [Pl. -turi. / cf. it. cimento, fr. ciment, lat. caementum – pietriș]. Vezi definitia »