Definita cuvantului așezător
AȘEZĂTÓR, -OÁRE, așezători, -oare, adj. (Înv. și arh.) Care s-a stabilit cu locuința într-o localitate. – Din așeza + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu așezător
predecesor Vezi definitia »
COLECTÓR2, -OÁRE I. adj. (despre vase, tuburi, bazine) care colectează fluide. II. s. n. 1. recipient, conductă pentru acumularea materialelor fluide, granulare sau pulverulente. 2. loc unde se adună matrițele din magazia unui linotip sau monotip pentru a forme un rând. 3. organ al rotorului unor mașini electrice cu rolul de a comuta legăturile dintre înfășurarea rotorului și circuitul exterior. 4. substanță organică, folosită ca reactiv la flotația mineralelor pentru a concentra particulele de minerale în spumă. III. s. m. f. achizitor de mărfuri, de produse etc. (< fr. collecteur) Vezi definitia »
LOCOTRACTÓR s.n. Locomotivă de mică putere (folosită pentru manevre în stații etc.). [< fr. locotracteur]. Vezi definitia »
LACVEATÓR s.m. Lacvear. [< lat. laqueator]. Vezi definitia »
doveditor, doveditori s. m. (intl.) 1. anchetator. 2. procuror. Vezi definitia »