Definita cuvantului burlington
BURLINGTON [bə:liŋtən], Richard Boyle, Conte de ~ (1694-1753), arhitect englez. Reprezentant al Renașterii de tip Palladio, pe care o propagă prin intermediul operei sale ca modalitate de întoarcere la arhitectura antică (dormitoarele la Westminster School London, Assben by Rooms, York).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu burlington
PLONJÓN s. n. faptul de a se arunca sau a cădea în apă. ◊ salt practicat în fotbal, handbal, volei de către portar pentru prinderea mingii. (< fr. plongeon) Vezi definitia »
OMICRÓN s. m. literă a alfabetului grecesc (o), corespunzând sunetului o. (< fr. omicron, gr. omikron, „o” mic) Vezi definitia »
PAROXITÓN, -Ă adj., s. n. (cuvânt) care are accentul pe penultima silabă. (< fr. paroxyton, gr. paroxytonos) Vezi definitia »
LEPIDODÉNDRON s. m. arbore fosil din clasa ferigilor, cu trunchiul înalt și gros, care se ramifică în ramuri duble. (< fr. lépidodendron) Vezi definitia »
RIZOATÓN, -Ă adj. (lingv.; despre cuvinte) care nu are accentul pe rădăcină. (< it. rizoatono) Vezi definitia »