Definita cuvantului auxiliar
AUXILIÁR, -Ă, auxiliari, -e, adj. (Adesea substantivat) Care ajută la ceva, care se află pe plan secundar față de ceva principal; ajutător. ◊ Verb auxiliar = verb care ajută la formarea timpurilor și modurilor compuse. ♦ (Mat.) Cu ajutorul căruia se poate rezolva mai ușor o problemă. [Pr.: a-u-xi-li-ar] – Fr. auxiliaire (lat. lit. auxiliaris).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu auxiliar
BANCRUTÁR s.m. Falit; bancrut. (după fr. banqueroutier) Vezi definitia »
eurostar s. m. sg. (tox.) LSD-25. Vezi definitia »
BIMOLECULÁR, -Ă adj. (Despre reacții chimice) În care intervin două molecule. [Cf. fr. bimoléculaire]. Vezi definitia »
NONAGENÁR, -Ă adj., s. m. f. (om) în vârstă de 90 de ani. (< fr. nonagénaire, lat. nonagenarius) Vezi definitia »
MONOCULÁR, -Ă adj. Cu un singur ochi. [< fr. monoculaire, cf. gr. monos – unic, lat. oculus – ochi]. Vezi definitia »